La facerea lumii, Dumnezeu, pentru a-i ajuta pe oameni sã prospere, a hotãrât sã dea printr-o “Lege Divina” fiecãrei natii câte douã virtuti. Astfel, El i-a facut :

– pe elvetieni – ordonati si respectuosi fatã de legi;
– pe englezi   – perseverenti si studiosi;
– pe japonezi – muncitori si rãbdãtori;
– pe francezi – culti si rafinati;
– pe spanioli  – veseli si ospitalieri etc.
Când a ajuns la români, I-a spus îngerului consilier care si nota:
– românii vor fi inteligenti, cinstiti si buni politicieni;
Dupã ce a publicat-o în “Monitorul Celest”, îngerul a remarcat:
– Doamne, ai dat tuturor popoarelor câte douã virtuti, iar românilor trei. Oare în acest fel, nu cumva ei îi vor depãsi si exploata pe toti ceilalti?
– Aoleu, asa e! Ai dreptate! Atunci sã revenim cu o “Ordonantã”. Pentru cã virtutile Dumnezeiesti, o datã acordate, nu se mai pot lua înapoi, precizez cã nimeni nu va putea avea mai mult de douã virtuti, din cele trei, în acelasi timp !
Si astfel, se explicã de ce românii care:
– sunt inteligenti si cinstiti, în nici un caz nu fac politicã;
– sunt cinstiti si fac politicã, categoric nu sunt inteligenti;
– fac politicã si sunt inteligenti, fãrã nici un fel de dubiu, nu sunt deloc cinstiti.