Tramvaiele Timisorene – intre traditie si conserve pe roti

tramvaiTramvaiul Timisorean isi incepe istoria acum 143 de ani (2012) incepand cu tramvaiul tras de cai introdus la 1869 apoi cel electric incepand cu 1899.

Tramvaiul in Timisoara are traditie din pacate astazi avem doar niste vechituri pictate asa de inestetic incat ai impresia ca niste vandali si-au batut joc de ele, tramvaie vechi (primite acum 10 ani si mai bine de pe la nemti pentru ca ei le casau), galagioase si murdare si cu vopseaua scorojita.
Intr-un cuvant din traditia pe care a avut-o Timisoara legata de tramvaie acum a ramas niste conserve metalice pe multe roti, care scot un sunet infernal cand trec pe langa tine. Iar atunci cand intrii in ele daca nu mori de cald vara sau iarna nu ingheti de frig in mod sigur trebuie sa iti ti nasul cu mana sa nu simti mirosul intepator de …

Cu tramvaiul prin Timisoara

Incep articolul cu putina istorie. In anul 1899 Timisoara devine primul oras din Romania in care se introduce tramvaiul electric. Pana la acea data in Timisoara ca si in restul tarii era folosit tramvaiul tras de cai.

Ieri (3 oct 2011) a inceput facultatea si pentru ca prietena mea s-a mutat din Brasov in Timisoara pentru a ajunge la Facultatea de Muzica din Timisoara care este situata in Piata Libertatii a trebuit sa ma duc cu ea pe traseul pe care de azi inainte il va face zilnic in timpul anului scolar.

Asa ca am lasat confortul masinii cu care m-am obisnuit in ultimii 10 ani de cand am carnet si am luat-o spre prima statie de Tramvai (Statia Modern) de unde asteptam tramvaiul de pe linia 2. Toate bine si frumoase pana ce in statie au aparut 3 tipi dubiosi in maieuri negre (probabil ceva “Roakari” dupa tintele de pe bratarile din piele de la incheieturi). Unul din aia sa apropiat de noi sa ajezat pe banca din statie si-a aprins o tigara si a inceput sa pipe. Fratele meu !!! nu stiu ce fuma dar era un fum cu un miros de zici ca fuma Carpati fara filtru.

Deja de la aparitia dubiosilor ma gandeam ca am lasat eu bastonul meu in masina exact acuma. Sa o las pe a mea  sa mearga zilnic printre din astia?!?!

Vine si tramvaiul. Ne urcam gasim un compostor care mai nou e cu LCD (pe vremea mea :) nu era asa ceva erau mai mecanice) facem 2 bilete si ne ajezam pe un scaun. Nu va asteptati sa fie ca in filmele alea americane. Era un praf in tramvai de parca tocmai coborase o armata de sapatori de canale. Si bineinteles pe tapiteria scaunelor (surpriza aveau inca tapiterie) erau pete cred ca din toate meniurile pe care ai putea sa ti le achizitionezi de pe ruta tramvaiului.

Mai urca cateva persoane si un miros greu de transpiratie se lasa usor in tramvai. Pfff … dar nu mai e mult mai cateva statii. Zgomotul de lovituri de metal pe metal caracteristic tramvaielor cat si smuciturile care te-ar arunca dintr-o parte in alta ca pe o minge de tenis (asta daca nu te ti de cate o bara ca si cum viata ar depinde de asta) sunt exact cum mi le aminteam de pe vremea cand eram si eu pieton. Tantile alea de la maneta inca nu au invatat sa mearga mai lin cu ele noroc ca nu au volan tramvaiele si sunt ghidate de linii ca altfel la cat de brutal le conduc ar fi ajuns din trotuar in trotuar la fiecare curba.